Cand vinul alb inseamna mai mult decat placerea gustului… Consumat cu moderatie, protejeaza inima si rinichii… Si inca 3 efecte benefice la care nu te asteptai…

Este un lucru cunoscut ca vinul rosu, consumat cu moderatie, ofera protectie impotriva unor boli. Dar nici beneficiile vinului alb nu se afla mai prejos. Desi mai putin stiute, nu sunt deloc lipsite de importanta.

Si daca tot se apropie Sarbatorile, momentul este numai bun pentru primele teste si degustari. Oare-ti place sau nu? Si ce vor spune oare papilele gustative?

Dar pana la a trage concluzii vis-a-vis de calitatile organoleptice, tot trebuie sa faci primul pas si sa desfaci dopul de la sticla cu vin alb. Nu va fi degeaba…

Iata cateva motive pentru care sa nu mai stai pe ganduri!

Care sunt beneficiile vinului alb?

De pe urma acestei bauturi „profita” silueta ta, precum si cateva organe vitale…

1. Protectie cardiovasculara si renala

Un studiu de data recenta efectuat la Universitatea din Milano si publicat in magazinul Plos One demonstreaza ca 1-2 pahare pe zi au efecte pozitive asupra inimi si rinichilor. Totul se datoreaza acidului cafeic, un tip de acid fenolic care creste biodisponibilitatea oxidului nitric antioxidant.

Autorii studiului, dupa observatii efectuate „pe viu” si in vitro, au concluzionat ca doze infime de acid cafeic cresc disponibilitatea oxidului nitric cu efecte cardio si nefroprotective.

Din cercetarile precedente rezulta ca anumiti tirozolul si hidroxitirozolul (substantele sunt prezente si in uleiul de masline extravirgin) functioneaza ca un scut asupra aparatului cardiovascular si asupra celui renal.

2. Prevenirea formarii celulelor canceroase

Unele dintre beneficiile vinului alb pentru starea de sanatate se suprapun peste insusirile vinurilor rosii. Conform unui studiu al Universitatii din Barcelona, capacitatea lor antioxidanta intrece „talentul” celor rosii.

Desi au o concentratie de fenoli inferioara, se remarca prin proprietati antioxidante superioare comparativ cu „omonimii” prezenti in vinul rosu. Flavonoidele continute, un tip de compusi fenolici, au efecte antitumorale.

Datorita acestei caracteristici, se pare ca vinul alb reuseste sa ajute la protejarea celulelor sanatoase. Totodata, impiedica avansarea formatiunilor tumorale si poate veni in sprjinul „bataliei” purtate de medicina moderna impotriva unei dintre cele mai de temut maladii, cancerul.

3. Scaderea riscului de maladii pulmonare

De asemenea, rezultatele cercetarilor sugereaza ca vinurile, cu precadere varietatile albe, incurajeaza sanatatatea pulmonara. Asa ca, daca esti pasionat, poti respira usurat… la propriu vorbind…

O echipa de „studiosi” ai Universitatii din Buffalo au motive sa creada ca bautura contine un tip de nutrienti esentiali in pastrarea functionalitatii plamanilor la standarde optime. Pare sa fie vorba tot despre antioxidanti, molecule „apte” sa opreasca dezvoltarea si raspindirea radicalilor liberi care ar putea distruge tesuturile pulmonare.

Prin urmare, consumat cu bun simt, vinul alb contribuie la reducerea frecventei si impactului afectiunilor pulmonare. Efectul este valabil pentru patologiile care intereseaza intregul aparat respirator.

4. Favorizarea scaderii in greutate

In zilele noastre, persoane de ambele sexe se straduiesc sa piarda macar periodic cateva kilograme. Incearca tot soiul de metode si cure de slabire, insa majoritatea nu arata niciun fel de „indurare” asupra consumului de alcool, ci-l exclud din „poveste”.

Indiferent de concentratie, alcoolul, printre altele, nu face altceva decat sa stimuleze apetitul. Lucrurile se prezinta putin diferit in privinta „specialitatilor” albe. Deosebirea se bazeaza tot pe continutul de antioxidanti, care faciliteaza arderea grasimii corporale.

Insa pentru a nu „trezi” pofta de mancare, daca iti completezi meniul cu 1-2 pahare, fa efortul sa mesteci incet. Astfel, creierul are timp sa perceapa senzatia de satietate, care nu apare instant, ci cu o intarziere de circa 20 de minute.

Pe de alta parte, raportate la vinurile rosii (85,1 calorii / 100 g) sau la alte bauturi, cele albe asigura un aport caloric inferior (81,7 calorii / 100 g). Comparativ, alcoolul pur contine 7 calorii / 1 gram.

Retine!

Pentru a se putea vorbi despre beneficiile vinului alb pentru sanatate si in general pentru organism, este nevoie de o precizare. Actiunea favorabila este sinonima cu ponderatia cantitatilor consumate.

In schimb, excesele nu te vor cadorisi cu o inima mai puternica, cu plamani in excelent stadiu sau cu o silueta de fotomodel, dimpotriva. Surprizele care insotesc abuzurile ar putea sa nu fie nici de departe placute.

Recomandari (H2)

Doritorilor pasionati de vinuri albe, le recomandam pentru pranzul de Craciun un demidulce din 2013, Cramposia, produs de Crama Bauer. Specialitatea poate completa excelent un fel cu fructe de mare sau un preparat dulce.

O alta propunere poate fi si un vin sec din 2015, produs tot pe meleaguri autohtone, mai exact in regiunea Transilvania. Cat despre asocierile gastronomice, specialitatea originara in podgoria Lechinta constituie un „mariaj” interesant pentru preparatele picante sau strudelul cu mere.

Ce trebuie sa stii despre asocierea dintre vinurile rosii si mancaruri pentru a nu da gres?

Chiar daca te intereseaza prea putin parerile celorlalti, in anumite imprejurari, este important sa iei deciziile corecte. Dar nu pentru „restul”, ci mai degraba pentru tine. De exemplu, conteaza cand vine vorba despre asocierea dintre vinurile rosii si mancaruri.

Capacitatea de a face combinatiile corecte nu este o chestiune de imagine… cel putin nu in acest caz. Ci, asa cum vei vedea in randurile urmatoare, este o pura chestiune de gust. Si inca ce gust!

Asocierea dintre vinurile rosii si mancaruri – Reguli generale

Pentru a face o buna impresie propriilor papile gustative, nu ai nevoie de studii aprofundate. Nu sunt necesare nici experimente indelungi in care sa „sacrifici” bunatate de sticle cu vin.

Mixajul potrivit este o arta. Este un joc de echilibru si armonie perfecta intre caracteristicile particulare ale fiecarei inghitituri de licoare si ale fiecarei imbucaturi de peste, carne, branzeturi, torturi, s.a.m.d.

Ca sa nu gresesti, sa nu-ti dezamagesti papilele gustative sau, de ce nu, invitatii la cina, iata cateva sugestii:

Identifica trasaturile dominante!

O prima „trasatura” se refera la prezenta taninurilor, o categorie de polifenoli responsabili de gustul astringent sau „aspru”.

Acesti compusi au totdeauna un cuvant de spus in imbinarea cu preparatele gastronomice. Datorita actiunii inconfundabile, au puterea sa tempereze glandele salivare activate de contactul cu branzeturile sau carnea rosie, alimente cu un aport proteic ridicat.

In plus, vinurile rosii sunt caracterizate si de alte insusiri, de altfel comune inclusiv specialitatilor albe si rose:

  • Aciditatea (valoarea pH-ului) – Caracterul mai mult sau mai putin acid serveste la echilibrarea carnurilor rosii, ale caror gusturi au o tenta dulceaga.
  • Procentajul de alcool – Desfasoara un efect de „curatare” a cavitatii orale impregnate de grasimile si uleiurile integrate in preparate elaborate, pe baza de carnuri.
  • Structura – Vorbim despre o insusire decisiva. De pilda, vinurile lejere merg de minune cu felurile simple, usoare, in timp ce vinurile mai „corpolente” se potrivesc cu mancarurile mai „greoaie”.

Renunta la combinatiile clasice!

Potrivit unei reguli clasice, in conditii ideale, asocierea dintre vinurile rosii si mancaruri respecta urmatoarea schema:

  • Vin rosu cu carne rosie;
  • Vin alb cu carne alba sau peste.

Mai nou, regula si-a pierdut din valabilitate si popularitate. Mixajul nu se bazeaza doar pe culoare, desi cand te gandesti la vinul rosu, nu-ti vin in minte decat mancaruri proteice si satioase.

Insa vinurile rosii nu au toate aceeasi intensitate, structura sau aciditate. Exista o multime de varietati lejere, nu atat de bine structurate, dar foarte versatile in privinta integrarii in farfurii dintre cele mai diferite.

Pe de alta parte, un cuvant important de spus il au acizii si taninurile. Pe scurt, intre mancarurile acide si vinurile cu un pH similar, in care se evidentiaza aromele fructate, se poate inchega o „relatie” perfecta.

In schimb, preparatele in care abunda grasimile animale se pot „tempera” cu ajutorul unor vinuri bogate in taninuri. Deoarece consistenta grasa echilibreaza astringenta si „uscaciunea”, trasaturi specifice acestor varietati.

Indrazneste sa schimbi macazul!

Cu toate ca la majoritatea bauturilor predomina taninurile, nu se poate generaliza. La vinurile „tinere” (nu si-au completat ciclul de maturare) sau la cele de masa (sunt mai delicate si provin din boabe „sarace” in taninuri), se simte mai pregnant componenta acida.

Insusirea face posibila asocierea dintre vinurile rosii si mancaruri cu o concentratie lipidica scazuta, pe baza:

  • Peste, care se „intelege” de minune cu Pinot Noir;
  • Carne alba, care se armonizeaza cu Chianti.

Mai ai optiunea sa pornesti nu de la ingredientul principal (carne, paste, peste, etc.), ci de la gustul dominant care-si pune amprenta asupra specialitatii gastronomice.

De pilda, daca servesti feluri „derivate” din carne de manzat, „garnisite” cu sosuri cu prevalenta acida, alege vinul astfel incat sa se potriveasca la aroma din urma, nu tipului de carne.

Trage cu ochiul mai departe!

Inca nu te-ai prins cum stau lucrurile? Pana vei reusi sa faci corelatiile cele mai inspirate, mai tine cont de 2 reguli, de asta data general valabile:

Regula # 1: Preparate elaborate – Vinuri „decise”

Preparatele elaborate, condimentate, se vor alatura unor vinuri robuste, deja lasate la maturat, cu o complexitate similara, care „rezista” vitejeste in fata mancarurilor „cu caracter”.

La retetele unde „vedete” raman carnea de rata / gasca, porc, mazat, vanta, etc., cel mai bine „rasfata” palatul vinurile invechite, bine structurate.

Regula # 2: Preparate delicate – Vinuri lejere

Preparatele „gratioase” nu formeaza un „cuplu” la fel de echilibrat cu vinurile cu o personalitate puternica, ele necesitand tipologii „tinere”, la fel de plapande ca structura.

Farfuriile cu o componenta mai „light” „tanjesc” dupa vinuri rosii mai „blande” in privinta pregnantei taninice, cu note mai putin intense, insa nu mai putin seducatoare.

Basarabia… Destinatie de interes turistic si pentru amatorii de vinuri

Cand te gandesti la cea mai mare crama de vinuri din lume, iti vine sa crezi ca se afla pe teritoriu romanesc? De fapt moldovenesc… dincolo de Prut.

Basarabia… pamant aproape necunoscut „internationalilor”… Insa daca spui Milestii Mici, ai putea chiar sa ai o imensa surpriza. Cunoscatorii vor sti despre ce vorbim…

Cateva cuvinte despre cea mai mare crama de vinuri din lume

Moldova de peste Prut se remarca pentru o importanta cultura enologica. Nu degeaba apare descrisa ca „tara cu portile deschise in paradisul vinului”.

Milestii Mici intre istorie …

Pe teritoriul Republicii Moldova se regasesc o buna parte dintre cramele antice. Una s-a facut remarcata printre „omoloagele” de pe „batranul continent” si de pe intregul mapamond mai ales pentru amploare si numarul sticlelor adunate.

Istoria Combinatului de Vinuri de Calitate Milestii Mici este una speciala. Zona insasi constituie un teritoriu „pretios”, cu soluri „pe placul” vitei de vie. Desi dateaza abia de prin anii 1970, originile primelor galerii trebuie cautate in antichitate, in vremea Epocii de Piatra.

Data fiind localizarea, intruneste toate conditiile necesare maturarii si invechirii vinurilor. Umiditatea relativa oscileaza intre 85 si 90 %, in timp ce temperatura ambientului ramane constanta. Indiferent de momentul din an, inseamna 12 – 14 grade Celsius.

In prezent, compania are ca obiect de activitate productia, conservarea si comercializarea bauturilor alcoolice. Printre „specialitati”, doritorii pot gasi vinuri cu varste diferite, provenite din recolta mai multor ani.

… recorduri …

Cea mai mare crama de vinuri din lume se afla la nici 20 de kilometri de capitala Chisinau. Prestigiul intreprinderii este sustinut de „Colectia de Aur” Milestii Mici, „tezaurul” care, in anul 2005, a fost inregistrat in Cartea Recordurilor.

Vorbim despre peste 200 de kilometri de galerii subterane, ce pot fi cu usurinta strabatute de autovehicule de diverse gabarite, un adevarat labirint de bulevarde si alei „botezate” dupa vinuri de calitate, din productia proprie.

Dintre acestia, 55 de kilometri adapostesc un ansamblu impresionant, alcatuit din circa 2 milioane de sticle, in mare parte de vin rosu. Totul se prezinta precum un adevarat adevarat oras subteran, construit in roca de tip calcaros la profunzimi de pana la 85 de metri.

Potrivit surselor, cea mai veche sticla de vin, in care se „odihneste” neclintita licoarea lui Bachus, peste 2 ani, urmeaza sa „implineasca” frumoasa varsta de 50 de ani.

… si turisti

Dupa o plimbare la pas pe aleile „impanzite” de felinare, „observatorilor” nu au cum sa le treaca neobservati anii „de glorie” imprimati pe etichetele imbacsite de praf si pe butoaiele masive ce strajuiesc galeriile.

Multe dintre vinurile imbuteliate si apoi „gazduite” la Milestii Mici au facut ocolul pamantului, transformand renumita crama intr-un punct de atractie turistica.

Cine pune piciorul in zona merita sa se abata o zi din drum pentru o degustare „ca la carte”, pregatita si organizata cu mult bun gust. Conform traditiei locale, vinurile sunt propuse impreuna cu preparate deosebit de delicioase, realizate de maestri intr-ale gatitului.

Programele de degustare, precum si multe alte informatii interesante despre cea mai mare crama de vinuri din lume apar prezentate in detaliu pe site-ul producatorului.

Alte crame de peste hotare ce merita vizitate

De la un an la altul, cultul vinului castiga tot mai multi adepti. Si nu este un lucru negativ acesta, atata timp cat consumul ramane in limita bunului simt.

Dar conceptul nu se refera strict la lichidul propriu-zis si la placerea savurarii unui generos pahar de vin rosu, ci si la destinatiile anume create pentru degustare si vanzare.

Insa cu toate ca arhitectura si vinul constituie lumi complet diferite, uneori, se intalnesc intr-o armonie nesperata. Si cum fiecare colt de lume isi are propriile opere de arta, nu-ti ramane decat sa descoperi cateva, de asta data mai indepartate:

Lapostollle, Cile

O alta propunere extrem de ispititoare pentru „cautatorii de comori” ramane crama Lapostolle din Cile. Structura dezvoltata in plan vertical, pe 6 nivele excavate in straturile de granit, permite climatizarea naturala a tipurilor de vinuri pe care le adaposteste.

Catena Zapata, Argentina

Ne aflam in patria soiului de struguri Malbec, devenit simbolul acestei natiuni. Structura intreprinderii are un deosebit impact la public. Inspirata de templul Tikal din Guatemala, a fost conceputa si realizata ca omagiu adus culturii milenare a poporului maias.

Bodegas Ysios, Spania

De la distanta, constructia pare un imens val, iluzie data de acoperisul ondulat. Spectaculoasa si la interior, opera construita in regiunea La Rioja din Spania ii apartine arhitectului Santiago Calatrava. Inca de la inceput, a fost gandita ca un loc de cult al vinului.

 

Recomandari

Ai dubii in ce priveste regiunea viticola, soiurile de struguri sau sticla de vin pe care-i vrea s-o daruiesti persoanei dragi tie?

Apropie-te de rafturile magazinului! Studiaza propunerile noastre si, in functie de gusturi si detaliile prezente pe etichete, indrazneste cu pasul urmator!

Ce sunt taninurile din vinuri si care sunt beneficiile lor?

Se poate sa cunosti deja o multime despre taninurile din vinuri, despre efectele transmise „gazdelor” sau despre proprietatile lor pentru sanatatea umana.

Insa daca esti un consumator inrait si-atat, iar notiunea iti este noua, nicio tragedie…

Nu te precipita precum reziduurile pe fundul paharelor! De altfel, situatia nu se verifica la bauturile superioare calitativ.

Ai timp sa descoperi mai multe despre acesti compusi speciali. Iar aceasta poate deveni ocazia pe care-o astepti pentru a-ti imbogati cunostintele.

Dar sa trecem direct la tematica… Intelegem ca nu mai ai rabdare… Iti doresti subiectul pe tava…

Ce sunt taninurile si ce legatura au cu vinurile?

Stii senzatia cand musti dintr-o gutuie sau dintr-o pruna insuficient coapta?

Ei, bine, acelea sunt taninurile… cele care-ti fac gura punga…

Se regasesc peste tot in universul vegetal, fiind sintetizate de plante, mai ales in stratul exterior (scoarta, coaja). Ca apartenenta, sunt repartizate in familia polifenolilor, importanti antioxidanti, cu efecte benefice pentru sanatatea umana.

Este vorba despre componente naturale, prezente in:

  • Castane;
  • Vita de vie;
  • Ceai si cafea;
  • Ciocolata;
  • Fructe de padure, etc.

Reprezinta principalii constituienti din vinuri (mai ales din cele rosii). Intr-o concentratie majora se afla in:

  • Semintele boabelor de struguri;
  • Pielita care le „imbraca”;
  • Partea lemnoasa a ciorchinelui.

Macerarea indelungata a „materiei prime” faciliteaza extragerea substantelor si transferul lor in produsul final. Cu cat perioada de maturare si invechire de prelungeste mai mult, cu atat creste concentratia de taninuri.

Compusii influenteaza nu doar cromatica bauturilor, ci si gustul. Cu evidente proprietati astringente, dau senzatia ca strang sau ca „leaga” limba.

„Asprimea” caracteristica se intalneste la toate vinurile rosii, cu mentiunea ca experientele senzoriale se modifica in functie de ponderea acizilor tanici.

Perceptia se explica prin faptul ca in contact cu cavitatea orala, compusii se „leaga” cu proteinele din saliva. Insa un vin de calitate, bine echilibrat, la degustare, se va simti mult mai complet de arome si va lasa in gura o senzatie agreabila.

Ce proprietati au taninurile extrase din vinuri?

Prin natura lor, acesti polifenoli au rolul in primul rand sa scada interesul pradatorilor (animale ierbivore, microorganisme patogene) pentru speciile care-i „gazduiesc”. Practic, formeaza o bariera protectiva cu gustul amar, specific.

Revenind la efectul produs asupra vinurilor, au rolul sa:

  • Ofere protectie impotriva oxidarii;
  • Personalizeze caracteristicile gustative;
  • Puna in valoarea proprietatile;
  • Stabilizeze culoarea naturala a bauturilor;
  • Previna proliferarea bacteriilor;
  • Elimine compusii sulfurati.

De asemenea, desfasoara o actiune favorabila si asupra corpului uman, explicata printr-o lunga lista de insusiri pretioase. Dintre acestea, se remarca cele:

  • Astringente;
  • Antiinflamatoare;
  • Antioxidante;
  • Antibacteriene;
  • Hemostatice;
  • Antidiareice;
  • Antiulceroase.

De pilda, proprietatile astringente au menirea sa contrasteze simptomele unor patologii gastrointestinale. Intrand in contact cu proteinele tractului digestiv, reduc permeabilitatea mucoaselor, pe care le protejeaza de actiunea parazitilor si substantelor iritante.

Actiunea hemostatica se datoreaza:

  • Efectului de vasoconstrictie exercitat (restrangerea diametrului vaselor de sange);
  • Incurajarii mecanismului de coagulare.

Cat despre efectul antidiareic, taninurile favorizeaza formarea unui strat protectiv la nivelul mucoasei intestinale. In „traducere”:

  • Reduc peristaltismul (contractia musculaturii peretilor intestinali);
  • Limiteaza patrunderea microorganismelor patogene;
  • Franeaza activitatile cu potential inflamator.

In mod similar, reusesc sa induca si o actiune favorabila in cazul ulcerelor gastrice si duodenale.

Alte utilizari ale taninurilor

Potentialitatea acestor polifenoli nu se limiteaza la aparatul digestiv. Efectele astringente si antiinflamatoare pot fi „exploatate” si la nivelul tesuturilor epidermice.

Beneficiile lor se remarca in tratamentele patologiilor cutanate asociate cu secretia de sebum (acnee, dermatie). Evident, nu inseamna ca trebuie sa pui comprese cu vinuri… ar fi cumva cum ai „strica orzul pe gaste”…

Producatorii de dermatocosmetice integreaza compusii in multe preparate, ca de pilda in:

  • Cremele pentru ten gras si acneic;
  • Lotiunile pentru indepartarea excesului de sebum;
  • Sampoanele antimatreata sau pentru cura dermatitelor.

De asemenea, pornind de la proprietatile coagulante, taninurile isi mai gasesc utilitate in rezolvarea micilor sangerari localizate la nivelul sistemului digestiv.

Totodata, se mai folosesc pentru ameliorarea si combaterea unor probleme destul de delicate, precum venele hemoroidale. Nu degeaba, apar incluse si in unele produse farmaceutice antihemoroidale.

Recomandari

In ciuda numeroaselor beneficii, daca se consuma in exces, taninurile raman totusi substante considerate toxice, cu diverse efecte colaterale.

De exemplu, dozele mari pot determina iritatia tractului gastrointestinal si pot favoriza intoxicarea ficatului. Sau, pot avea o influenta nefasta asupra enzimelor implicate in digestie.

Cauti vinuri bogate in taninuri? Arunca o privire peste oferta magazinului Vinere.ro! Consumate cu moderatie, te vei putea bucura de toate calitatile lor, inclusiv de proprietatile terapeutice.

Din secretele unui somelier… Cum deosebesti un vin bun de unul oarecare?

Recunoasterea unui vin bun cand piata abunda de ”anonime” nu este chiar o misiune de dus la indeplinire oricum. Dar cum procedezi daca-ti lipseste experienta? Ce te faci daca in viata ta nu ai cumparat nici macar o sticla de la supermarket?

Avem pentru tine 2 vesti: una buna, una mai putin… Nu-i vom spune chiar… proasta. Vom incepe cu cea din urma. ”Cireasa de pe tort” o lasam la final, pentru a te-ndulci… daca vrei, la propriu…

Nu esti somelier. Nu percepi deosebirile dintre vinuri seci si demiseci. Nu ai papilele gustative abilitate si nici nasul bine ”antrenat” sa recunoasca ”bunaciunile” din perspectiva gusturilor, aromelor, particularitatilor.

Si acum vestea pe care-o asteptai…Si tu poti ”mirosi” un vin bun… Nu ai nevoie de ani de studiu pentru a face diferentele intre calitati si defecte, desi deocamdata crezi ca Merlot este acelasi lucru cu Pinot Noir.

Asadar, nu trebuie sa transformi in drama lispa unui ”curicullum”. Se mai intampla…

Ce elemente-ti permit sa recunosti un vin bun?

Produsele de calitate sunt caracterizate de armonia catorva aspecte: miros, consistenta, gust. Raman valabile indiferent daca au o origine romaneasca, frantuzeasca sau se pierd prin lumea larga, sa zicem prin Noua Zeeleanda.

Fiecare specialitate are o aroma particulara care-o diferentiaza de ”rivale”. Si-n masura in care insusirile vor corespunde gusturilor tale, vor reusi sa trezeasca emotii nebanuite. Iti vor cuceri palatul si pe tine.

Si pentru ca trebuie sa incepi de undeva, iti recomandam sa nu te rezumi la citirea etichetei. Tine cont si de calitatile organoleptice.

Controleaza specificatiile expuse pe eticheta

Nu conteaza daca ratacesti prin magazinele online de vinuri sau prin cele offline. Totdeauna, primul pas consta in citirea etichetei.

Eticheta-ti permite sa identifici cateva insusiri esentiale cu mult inainte sa savurezi aromele. Citind-o corect, poti afla informatii esentiale despre:

  • Anul de productie;
  • Producatori;
  • Maturare;
  • Invechire;
  • Alcoolemie;
  • Imbuteliere;
  • Lot;
  • Indicatie geografica;
  • Soiuri de struguri, etc.

Desi odata ”decodata”, eticheta iti confirma ca ai in fata un vin bun, nu inseamna ca trebuie sa te opresti din ”investigatii”. Continua sa te apropii de ceea ce se ascunde dincolo de peretii de sticla.

Observa vinul pana in cele mai mici detalii

La prima vedere, toate vinurile par la fel. Dar am spus bine ”la prima vedere”. Aparent, singurele diferente percepute se refera la culoare. Insa incearca sa avansezi. Insista. Privind cu atentie, vei sesiza ca nici transparenta nu este aceeasi.

Specialistii aduc in discutie 4 parametri de evaluat vizual. Este vorba despre:

  • Culoare;
  • Claritate;
  • Densitate;
  • Efervescenta

In practica, testul cromatic este cel mai interesant. Antreneaza-ti ochii sa intrevada reflexele. Acestea abunda de informatii pretioase referitoare la calitate. De pilda, vinurile rosii, superioare, integreaza reflexii violete, iar vinurile albe, reflexii verzui.

Insa doar obervand, inca nu vei deduce daca ”referintele” au calitatea dorita. Abilitatea necesita o profunda cunoastere a produselor si caracteristicilor individuale. Iar daca esti novice, nu te opri, mai fa un pas.

Continua sa-i simti mirosul si nuantele

Analiza olfactiva te poate salva de la ananghie, olfactul fiind un simt primitiv mult mai potent decat iti imaginezi. Va dezvalui detalii neasteptate si poate ”capta” o fragranta care abia se manifesta.

Ajunge sa versi putin intr-un pahar. Apropie apoi de nari si-ncearca sa adulmeci fara sa agiti vinul. Testul iti da posibilitatea sa estimezi intensitatea parfumului. Este un exercitiu pe care-l poti experimenta alaturi de prieteni.

Vinurile de calitate, cu arome bine evidentiate, se vor da singure de gol chiar tinand paharul la distanta. Insa daca trebuie sa-ti bagi nasul complet in pahar pentru a deduce buchetul, inseamna ca ai in fata un exemplar destul de ”anemic” in privinta mirosului.

Nu este deloc exagerat sa te astepti la arome delicate, mai putin pregnante la vinurile tinere. Insa de la cele mature poti spera sa dai peste accente mai sofisticate, care acopera o plaja mai larga, purtandu-te printre diverse sortimente de parfumuri (fructate, lemnoase, etc.).

Gusta-l, simte picaturile una dupa alta

Nu te sfii sa mergi mai departe cu analiza organoleptica. Adevarata ”proba” consta in degustare. In baza pasilor precedenti, te va ajuta sa-ti formezi deprinderi, sa inveti si sa descoperi senzatii de care nu credeai ca simturile tale ar putea fi capabile.

Vinul este produs pentru a fi baut, consumat cu diverse preparate culinare, uneori integrat in retete. ”Marturiile” avute de la prima inghititura sunt mai complexe. Implica mai multe simturi. Iar daca mai pui ca limba are o sensibilitate extraordinara, vei intelege.

Mare atentie si la temperatura de servire, care trebuie sa fie cea recomandata de producatori. Te va ajuta sa descoperi multe alte senzatii, precum aciditatea taninilor, concentratia alcoolului sau efervescenta.

Ghideaza-te dupa emotiile finale

Credeai ca ”evaluarile” s-au incheiat imediat ce ai dat pe gat fiecare picatura? Nici vorba! Ce ramane dupa, adica persistenta si ”umbra” gustului in gura sunt la fel de importante ca analizele anterioare.

Persistenta se refera la intervalul in care-ti raman aceleasi senzatii ca si cand inca beai vinul. Un produs modest, fara multe pretentii, va persista cel mult cateva secunde. Dar de la un vin bun, cu caracter, te poti astepta ca gustul sa-i ramana neclintit vreme de cateva minute.

O ultima evaluare intereseaza perceptia propriu-zisa, gustul final, ceea ce ramane la sfarsit. Poate sa nu fie prezenta, insa daca totusi isi face aparitia, ideal ar fi sa-ti rasplateasca papilele gustative cu accente cat mai placute, iar memoria, cu amintiri cat mai agreabile.